…și în ziua a șaptea S-a odihnit…

Când trupul își cere drepturile… i le oferi!

O lecție ce credeam că am învățat-o și pe care ”o predic ”altora este timpul pentru odihnă. Mi-a fost greu să învăț lecția asta, timp de mai bine de un an am  avut trecut în agendă – ”întâlnire cu Amelia”, asta ca o disciplină pentru a mă odihni și a petrece timp în solitutine. A ținut, câțiva ani, dar de câtva timp  am uitat-o. Singurele momente când stăteam era fie vreo luxație la gleznă , fie vreo răceală- cumva obligat forțat!

În ultimele luni am alergat ca o nebună, în adevăratul sens al cuvantului, fără să am o zi cap coadă de odihnă! Vedeam cum îmi licărea ”butonul de baterie epuizată” și trupul meu striga: Hey, oprește-te!

Dar nu îl auzeam sau mă făceam că nu îl aud. S-a pornit alarma și totuși eu cotinuam să alerg!

Iată ce se poate întâmpla când trupul e epuizat:

• Nu mai ai energie.
• Ești tot timpul obosit.
• Nu poți dormi noaptea.
• Trupul nu se odihnește la fel nici mintea și nici sufletul.
• Tot timpul neliniștit/ stresat. În stare de alertă.
• Stări de anxietate, chiar atacuri de panică.
• Intri in starea de ”anesteziat” , faci lucrurile fără a le mai simți.
• Scade randamentul- nu te mai poti concentra.
• Pot apărea reacții fizice :acnee, erupții cutanate, slăbire sau îngrășare, căderea părului…
• Pierzi relații – relația cu ceilalți, cu tine, cu Dumnezeu.

…și toate astea pentru că nu te odihnești!

După aceste luni, am avut 3 zile de odihnă. Un weekend numai pentru mine!!! Am dormit mai bine de 12 ore pe zi și încă aș mai dormi.

De Paște, n-am făcut parte dintre gospodinele exemplare care fac curățenie, mâncare, pregătesc totul pentru a fi perfect, dimpotriva dezordine totală, mâncare ioc. Aș fi vrut…daaar trebuia să gonesc…după vânt!

Ieri am început să îmi fac ordine prin casă și mă gandeam cum de am lăsat să fie totul așa de dezordonat dar am înțeles că de fapt aceea dezordine reprezenta dezordinea din mine. Așa că, am început să le așez una câte una ”  și ce nu mai folosesc să arunc , să fac CURĂȚENIE”!

 

Imediat ce mi-am odihnit trupul am început să înțeleg unele lucruri . Stând de vorbă cu Dumnezeu am înțeles că de fapt toată alergarea asta se datorează dorinței de a controla! O altă lecție pe care tot încerc să o învăț. E așa de obositor să deții controlul ! dar Dumnezeu îmi spune ”Amelia , lasa-Mă pe Mine. EU POT ȘI VREAU”.

Dumnezeu a lucrat 6 zile apoi s-a odihnit,  S-a desfătat- aș zice eu – de toată lucrarea pe care o făcuse.

Te găsești în aceeași situație ca și mine , ești obosit de atâta trudă , de încercarea de a ține totul sub control? Dumnezeu îți spune : Lasă-mă pe Mine ! tu…odihnește-te!

Ce vor femeile/ ce vor barbatii !

Când ești bun ești luat de fraier!

Măi fată dragă , trezește-te la realitate! Tu nu vezi în ce lume trăim!Tot asta îmi aud în ultima vreme!

Parte din voi mă cunoașteți, știți povestea mea, care pentru unii a fost șocantă , alții v-ați regăsit ( https://www.facebook.com/amelia.turmei/posts/10154643270176613 -aici o regăsiți 🙂 Unii mi-ați scris încurajări și aprecieri dar au fost alții care mi-au spus că am fost o fraieră, că am renunțat să îmi mai trăiesc viața ghidându-mă după niște principii și valori demodate. Că bunătatea și naivitatea mă duc la nimic. Și știți ce? Au dreptate!A fi bun în lumea asta înseamnă să fi luat de fraier. Tu ești bun și celălalt profită, ce folos își are bunătatea?!?

Deseori aud replici de genul ”Amelia, tu nu vezi în ce lume trăim? Cât ești de naivă! De ce te încăpățânezi să crezi în ceva ce nu există?”

Poate că așa este, dar sti ce,  nu-mi pasă! Prefer să fiu bună, adică luată de fraieră  și asta nu înseamnă că nu imi dau seama, stiu, văd, simt , dar aleg să accept, să iert, să iubesc…și nu pentru că sunt eu ceva ci pentru că Dumnezeul meu mă cheamă la bunătate, la acceptare , la iertare. Și da, nu-mi iasă întotdeauna dar mă străduiesc. De câte ori nu sunt eu cea care are nevoie de bunătatea lui Dumnezeu, bunătate care face să răsară soarele si peste cei buni și peste cei răi, o bunătate pe care nu o merit.

Da, știu, e greu în lumea asta, în ultima vreme toate discuțiile mele  cu ceilalți duc la…bani. Nu neg existența și importanța lor, dar și tu ști că niciodată nu vor fi suficienți. Atunci, de ce să nu mă leg de bunătate, de mireasma ei care chiar dacă trupul e obosit îmi odihnește sufletul.

Și dacă toți ne-am preocupa să creștem în bunătate decât în avuții , oare cum ar arăta lumea asta?

Părinți-Elevi-Profesori versus Relații-Timp-Conflict

Chipul Fericirii

Ce este fericirea? Cum pot gusta si eu din fericire? Exista ea oare?

A fost o intrebare ce mi-o ridica cineva in consiliere. Adesea mi se spune  “vad oameni fericiti in jurul meu  care n-au nici o problema si mi-e ciuda , recunosc, cand vad ca altii pot si eu nu”.

Da, asa este! Sunt oameni care tot timpul PAR a fi fericiti. Si mie mi se spune adesea ”Amelia tu esti tot timpul  vesela, toata ziua te plimbi, n-ai nici o grija fata! Ferice de tine”. (Ehhh, fie vorba intre noi…nu e chiar tot timpul asa… 🙂  ).

Amu’ , haideti sa va spun cum vad eu fericirea si tineti cont- este doar parerea mea!

Lev Tolstoi spunea ca “daca vrei sa fi fericit, fii! ”. Mare vorba a spus omul asta! Se pare ca fericirea e un fapt, nu un sentiment. “fi ” este un verb, un imperativ mai exact! Verbul inseamna actiune (daca bine imi amintesc gramatica -daca gresesc sa ma corectati 🙂 ).Asa ca pentru a fi fericit trebuie sa faci ceva.

Ce? Domnul Iisus spune ca este mai ferice sa dai decat sa primesti! Se pare ca asta este unul din  raspunsuri . Deci,  a fi fericit inseamna sa dai! Pfffff, stiu te gandesti …tot eu sa dau???Am nevoie si sa primesc!!!Uite cum sta de fapt treaba, cand tu dai esti fericit . De ce?

1. Este mult mai placut sa fi tu in masura in care sa oferi ajutor decat sa primesti!
2. Cand tu faci pe altcineva fericit vei primi dublu- faptul ca ai fericit pe cineva si starea ta de bine- pur si simplu te simti bine!

Cateva modalitati practice in care poti “gusta fericirea”:

• Alege sa fi fericit!

Daca ei pot fi fericiti, tu de ce n-ai putea?

• Bucura-te de lucrurile marunte-incearca zilnic sa gasesti cel putin un motiv de multumire-il poti chiar scrie.
• Fi multumitor- incearca sa vezi mai jos decat tine si vei vedea cat esti de binecuvantat!
• Nu te mai compara cu ce au sau sunt altii si tu nu!
• Vrei mai mult, fa-ti un plan de bataie!
• Invata sa ierti si sa iti ceri iertare!
• Plangi daca trebuie!
• Cere ajutor si sprijin- lasa-i si pe altii sa fie fericiti 🙂
• Mergi pe strada si zambeste-le oamenilor –vei atrage alte zambete
• Invata sa spui NU!
• Binecuvanteaza si nu blestema!
• Iubeste-te!
• Umpleti rezervorul conectandu-te la Dumnezeu- EL nu ramane niciodata in pana.
• …………………………………………………………………………………………………..

Adevarata fericire inseamna sa il faci fericit pe cel de langa tine!

Don’ t worry be happy ! 🙂

Emisiune despre parintii si adolescentii lor

CURS DE DEZVOLTARE PERSONALA PENTRU PROFESORI

Intr-o lume incare profesorul nu mai este apreciat la adevarata valoare, unde i se aduc doar reprosuri si nemutumiri, cumva e normal sa aduni frustrari, sa iti pierzi motivatia si puterea de a mai preda. Sistemul nu te ajuta, generatiile se schimba de la an la an, iar financiar nu mai vorbim…Si totusi esti profesor si vrei sa continui ca profesor. Intrebarea care se ridica este: exista ceva ce ar putea schimba cat de cat situatia? Da, exista! Daca circumstantele nu se schimba, schimba-ti tu atitudinea! Dar cum sa faci asta? In cursul de autocunoastere si dezvoltare personala, nu vei invata cum sa iti predai lectia ci cum sa iti regasesti motivatia, puterea si acea multumire interioara a „lucrului bine facut”.

ÎN VIAȚĂ CA-N VOLEI

Nu le prea am eu cu sporturile, dar voleiul este cel care     îmi place și îl mai practic din când în când. Îmi place pentru că este un sport de echipă , un sport în care înveți să stai în aria ta dar care trebuie să ști când să îți ajuți coechipierul.  De asemenea mai înveți și să nu “fii tu peste tot”. Unii stiți depre ce vorbesc!

 Daaar,  ieri am învățat ceva mai mult. Am pierdut câteva mingi pentru că îmi veneau mult prea înalte și nu reușeam să ajung la ele. Și cumva  scuza era ”m-am străduit dar sunt mult prea înalte”. Totuși cineva mi-a atras atenția că eu nu fac  bine ceea ce fac. Că am tendința să sar în față și că ar trebui să mă dau mai în spate ca să o prind. În sinea mea m-am enervat că tot imi dă lecții și că  ele chiar sunt înaaaalte! Până în momentul când persoana respectivă  chiar a primit o minge foarte foarte înaltă și a reusit să o prindă și să o paseze . Și mi-a spus , de parcă mi-ar fi citit gândurile: ”Ai văzut? A fost înaltă, dar faptul că m-am dat înapoi să am vizibilitatea traiectoriei , am stiut când să sar să o prind”. Hmmm…cam smeritor pentru mine!

Dar apoi am înțeles un lucru, că principiul de a te da în spate este un principiu bun în viață. Indiferent că e vorba de o problemă sau o oportunitate , dă-te în spate! ….doar așa vei vedea cum să o prinzi! De câte ori nu ne-am aruncat cu capul înainte fără să știm cum  o vom prinde? Cu cât e mai ”înaltă” problema cu atât trebuie să te dai mai în spate, doar așa  vezi traiectoria și vei ști când să “sari” pentru a  o prinde ca mai apoi să o poți pasa mai departe.

O inimă rănită

O inimă rănită…Aud asta tot mai des…ce înseamna asta? să fie o inimă care a gustat dezamăgirea… neiertarea…trădarea…Dezamăgirea celor în care te-ai încrezut, în care ai investit, pe care i-ai iubit sau îi iubești? Dezamăgirea unui prieten, a partenerului de viață, a unui părinte indiferent, a familiei, a unei biserici, a lui Dumnezeu?

Toți am experimentat o inimă rănită, unii dintre noi poate chiar acum experimentăm asta. Dar tu, oare pe cine ai rănit? cui trebuie să îți ceri iertare, sau pe cine trebuie să ierți? Pe cel care ți-a întors spatele, pe cel care te-a aruncat la „gunoi” când a găsit ceva mai bun, pe cel care te-a înșelat sau chiar abuzat, pe cel care deși și-a cerut iertare nu vrei să îl ierți pentru că nu consideri că merită iertarea???Cine suntem noi să  spune cine merită și cine nu? Îmi vine în minte o inimă rănită și nu orice inimă…INIMA RĂNITĂ A LUI DUMNZEU…Cât de mult l-am rănit, sau îl rănesc ? cât de mult îl rănim noi oamenii ori de câte ori păcătuim? cât de mult a fost rănit la Cruce? și cu toate astea ne-a iubit și continuă să o facă! Ohh dacă am înțelege inima rănită a lui Dumnezeu, dacă am înțelege dragostea Lui, în ciuda inimii rănite, nu ne-am mai căuta dreptatea, nu am mai căuta să îmi fie „mie bine”. Am renunța la noi și nu de dragul nostru ci de dragul Lui. Cu cât ești mai rănit cu atât mai mult poți înțelege inima Lui. Faptul că sunt iertată de El chiar dacă îl rănesc mă face să înțeleg că și atunci când iert nu fac decăt să duc iertarea mai departe și nu iertarea mea, ci a Lui. Pentru că nu eu iert, sunt mult prea greșită, ci El o face. Iertarea este un dar ce nu îl merităm în schimbul unei inimi rănite ce am merita-o. Când suntem răniți, Dumnzeu ne cheamă să iertăm, să iubim, să fim buni, pentru că El face asta. E greu și nu putem face asta, dar prin puterea Lui, până la urmă vom reuși. La urma urmei este între noi și Dumnezeu, n-a fost niciodată între noi și ei.

Pentru cei NECASATORITI

Pentru cei NECASATORITI si care tin cont de parerea lui DUMNEZEU.
Acum ceva timp scriam un mesaj pe facebook pentru cei casatoriti care dau sfaturi celor necasatoriti.
Azi vreau sa va scriu , voua celor necasatoriti. Dar nu pentru a da sfaturi,ci sper eu, pentru a va incuraja. Probabil va fi un mesaj mai lung dar sper sa aveti rabdare sa il cititi pana la capat si sa merite “osteneala”.🙂
In ultima perioada am avut foarte multe discutii cu diferiti oameni , casatoriti sau necasatoriti despre casatorie. Desi e un subiect delicat si de multe ori “negat ”, totusi cred ca e normal sa il dezbati cu altii, fiind “ceva ce te doare “ca recunosti sau nu lucrul asta.
Povestind cu persoane necasatorite, fie fete fie baieti, am inteles cat de mult se lupta (motiv pentru care am si ales sa scriu acest mesaj). Fiecare e cu lupta si ispitele sale. Poate ai fost sau inca esti gata sa renunti la principiile si valorile lui Dumnezeu doar de dragul de a fi intr-o relatie. Doar pentru ca ai impresia ca Dumnzeu intarzie sau pur si simplu nu-I pasa.
Probabil  te lupti cu dorinta de a fii iubit , acceptat, sau cu minciuni despre tine cum ca nu esti sufficient de…bun, frumos, inteligent(aici cumpletezi tu )… sau ca nu meriti.Poate discuti cu anumite persoane si esti dezamagit sa afli cat de important e pentru ele felul cum arati .Si mai stiu ca uneori te intrebi daca merita!! Stiu!… Sunt multe persoane , de fapt cam toate postam ce lucruri frumoase ni se intampla . Si cand te uiti pe facebook, pare ca unora le merge asa bine , ca viata lor e roz si parca ti-e ciuda ca tuturor le merge bine , numai tie nu. Stiti nu , ca de fapt realitatea este cu totul alta!!!
Si mai enervant este cand mai vezi pe cineva din cercul tau de prieteni / cunostiinte ca isi posteaza “intr-o relatie”, cu atat mai mult cand auzi pe cineva care este mai mic decat tine sau care poate” l-ai crescut “ ca e intr-o relatie sau urmeaza sa se casatoreasca. E de-a dreptul enervant!

Consider ca boala secolului este cancerul , dar de asemenea consider ca pacatul secolului este pacatul sexualitatii. Fie ca e vorba de actul sexual in sine , fie ca vorbesti de masturbare si pornografie, sau jocuri erotice. Lucrurile astea se intampla si poate te lupti cu ele de ani intregi. Unii au cui se spovedi, altii nu. Poate ti-e rusine , ai vrea sa le spui cuiva , dar n-ai cui sau ti-e frica sa nu fi judecat. Dragilor, va scriu lucrurile astea , constiinta fiind ca fac parte din realitatea vietii si de putine ori avem posibilitatea de a le da pe fata. Vreau sa va incurajez sa le spuneti cuiva si sa cereti ajutor. Poate consideri ca prin casatorie te repari- sincer nu cred asta. Asa cum stau de vorba cu cei necasatoriti , vorbesc si cu cei casatoriti. Si pot compara. Chiar pot compara.
Da , doresti  sa te casatoresti si te intrebi, de ce Doamne, ? De ce la unii da si la unii nu,?CU ce sunt altii mai speciali decat mine ?
NU te mai gandi ca lui DUmnezeu nu-I pasa, ca e indifferent, ca se joaca cu tine, . Nu te mai gandi ca nu esti suficient de….sau ca timpul te preseasaza. Te incurajez sa alegi sa te gandesti ca Dumnezeu in suveranitatea Lui te protejeaza si te pregateste pentru ceva maret cea ce poate nu va fi aici pe pamant ci sus in cer.
Ce mai pot sa spun e ca indiferent de cum te vad altii sau cum te vezi tu, mai important e cum te vede Dumnzeu.Cat de valoros esti pentru EL!
SI da, stiu ca e greu sa continui, sa lupti si ca de multe ori iti vine sa te iei cu Dumnezeu de piept , dar nu renunta/ Dumnezeu chiar te iubeste , chiar daca nu intelegi dragostea asta, nebuneasca de altfel. Uita –te in urma ta si vezi de cate te-a pazit. Te incurajez sa nu renunti. Merita sa lupti pentru Dumnezeu!
Si indiferent ce va fi, stie El de ce ! Tu alege sa mergi pe mana Lui. Iar daca iti este prea greu sa te mai lupti , spune-I cuiva si daca nu ai cui scrie-mi. Nu voi incerca sa te repar, dar te voi asculta si ma voi ruga pentru tine.
Nu uita, nu esti singura persoana care se lupta in acest domeniu, suntem muuulti ca tine. Iar daca te lupti atata inseamna ca esti  din categoria “preferatii DOmnului”. Cu cat lupta e mai mare cu atat si Victoria. Fa ca perioada asta de SINGLE sa merite !:)