Când trupul își cere drepturile… i le oferi!
O lecție ce credeam că am învățat-o și pe care ”o predic ”altora este timpul pentru odihnă. Mi-a fost greu să învăț lecția asta, timp de mai bine de un an am avut trecut în agendă – ”întâlnire cu Amelia”, asta ca o disciplină pentru a mă odihni și a petrece timp în solitutine. A ținut, câțiva ani, dar de câtva timp am uitat-o. Singurele momente când stăteam era fie vreo luxație la gleznă , fie vreo răceală- cumva obligat forțat!
În ultimele luni am alergat ca o nebună, în adevăratul sens al cuvantului, fără să am o zi cap coadă de odihnă! Vedeam cum îmi licărea ”butonul de baterie epuizată” și trupul meu striga: Hey, oprește-te!
Dar nu îl auzeam sau mă făceam că nu îl aud. S-a pornit alarma și totuși eu cotinuam să alerg!
Iată ce se poate întâmpla când trupul e epuizat:
- Nu mai ai energie.
- Ești tot timpul obosit.
- Nu poți dormi noaptea.
- Trupul nu se odihnește la fel nici mintea și nici sufletul.
- Tot timpul neliniștit/ stresat. În stare de alertă.
- Stări de anxietate, chiar atacuri de panică.
- Intri in starea de ”anesteziat” , faci lucrurile fără a le mai simți.
- Scade randamentul- nu te mai poti concentra.
- Pot apărea reacții fizice :acnee, erupții cutanate, slăbire sau îngrășare, căderea părului…
- Pierzi relații – relația cu ceilalți, cu tine, cu Dumnezeu.
…și toate astea pentru că nu te odihnești!
După aceste luni, am avut 3 zile de odihnă. Un weekend numai pentru mine!!! Am dormit mai bine de 12 ore pe zi și încă aș mai dormi.
De Paște, n-am făcut parte dintre gospodinele exemplare care fac curățenie, mâncare, pregătesc totul pentru a fi perfect, dimpotriva dezordine totală, mâncare ioc. Aș fi vrut…daaar trebuia să gonesc…după vânt!
Ieri am început să îmi fac ordine prin casă și mă gandeam cum de am lăsat să fie totul așa de dezordonat dar am înțeles că de fapt aceea dezordine reprezenta dezordinea din mine. Așa că, am început să le așez una câte una ” și ce nu mai folosesc să arunc , să fac CURĂȚENIE”!
Imediat ce mi-am odihnit trupul am început să înțeleg unele lucruri . Stând de vorbă cu Dumnezeu am înțeles că de fapt toată alergarea asta se datorează dorinței de a controla! O altă lecție pe care tot încerc să o învăț. E așa de obositor să deții controlul ! dar Dumnezeu îmi spune ”Amelia , lasa-Mă pe Mine. EU POT ȘI VREAU”.
Dumnezeu a lucrat 6 zile apoi s-a odihnit, S-a desfătat- aș zice eu – de toată lucrarea pe care o făcuse.
Te găsești în aceeași situație ca și mine , ești obosit de atâta trudă , de încercarea de a ține totul sub control? Dumnezeu îți spune : Lasă-mă pe Mine ! tu…odihnește-te!